Euroscepticismul
Euroscepticismul este asociat in general cu ideea de stat-natiune si de suveranitate, exprimand ingrijorarea fata de o integrare tot mai accentuata si de proiectele de federalizare a Uniunii Europene. Euroscepticismul este utilizat de obicei ca termen generic pentru o varietate de ideologii si viziuni rezervate la adresa proiectului politic european. Cea mai importanta distinctie este intre euroscepticismul “hard” si cel “soft”.
Euroscepticismul hard presupune opozitia deschisa a unor partide nationale cu o platforma care se opune intregului proiect european asa cum este acesta constituit acum. Astfel de partide doresc retragerea statelor nationale din Uniunea Europeana sau disolutia acesteia si inversarea procesului integrarii.
Euroscepticismul soft implica in primul rand lipsa unor partide cu o platforma extremista si presupune, mai degraba, o viziune critica si rationala la adresa Uniunii, considerata birocratica si nedemocratica. Ideologia soft nu promoveaza ideea disolutiei, ci pe aceea a reformei in sectoare sau politici considerate disfunctionale. De exemplu, Norvegia nu a devenit membra a Uniunii Europene din cauza euroscepticismului răspândit si a opozitiei fata de politica de pescuit (considerata strategica), pe când Suedia, Danemarca şi Regatul Unit nu fac parte din zona euro, nefiind de acord cu politica monetara. În Suedia şi Regatul Unit, mai puţin de 30% din cetăţeni cred că ţările lor au beneficiat din aderarea la UE. Statistic vobind, romanii au (inca) cel mai ridicat nivel de incredere in institutiile UE.
Conceptul care se opune euroscepticismului este acela de “europenism”, si aici existand distinctii intre europenismul “functional” (mai putin axat pe ideea de integrare, orientat mai degraba spre ideea beneficiilor sectoriale) si europenismul “identitar” (sustinator al integrarii politice si evolutiei federale a Uniunii).
Tags: europenism, Euroscepticism, ideologii
You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.